Curtea școlii nu trebuie să mai fie raiul infractorilor!

Curtea școlii nu trebuie să mai fie raiul infractorilor!
Like Tweet Pin it Share Share Email

Ce se întâmplă în curtea școlii? O școală oarecare, dintr-un oraș sau dintr-un sat al României. Iată o întrebare pe care mi-o pun și v-o pun, convinsă că fiecare dintre noi, în calitate de părinți, de bunici, de oameni simpli, dar și de reprezentanți ai Statului Român, aleși de cetățeni, o avem în atenție. Multe evenimente petrecute în ultima perioadă ne-au demonstrat că această ”curte a școlii” este un loc nesigur și incert, în care cei mai mici cetățeni ai României pot fi oricând victima unor infracțiuni.

În județul Brăila, pe care îl reprezint aici, în Parlamentul României, numai în ultimul an școlar, 2018 – 2019, în curtea școlii s-au produs 63 de infracțiuni. Este o statistică oficială, pe care am obținut-o de la Ministerul de Interne, în urma unei interpelări pe care am făcut-o, îngrijorată de informațiile tot mai dese că siguranța elevilor este o problemă tot mai serioasă. Vorbim, în realitate, despre 63 de evenimente în urma cărora copii de toate vârstele au fost agresați, jefuiți, amenințați. Și este de presupus că statisticile oficiale nu reflectă realitatea, pentru că nu toți copiii povestesc acasă ce li s-a întâmplat, cel mai adesea din teamă sau rușine, așa cum nu toate evenimentele petrecute în curtea școlii se transformă în plângeri depuse la poliție.

Și mai îngrijorător, stimați colegi, este că doar în două cazuri evenimentele s-au petrecut în preajma școlilor sau liceelor. Restul au fost chiar în curte, de obicei o curte păzită de forțe de ordine sau de camere de supraveghere. V-aș propune un exercițiu: haideți ca fiecare dintre noi să aibă această curiozitate, să se intereseze cum stăm, cel puțin la nivel statistic, în fiecare județ. Abia atunci vom putea să ne facem o imagine clară despre amploarea fenomenului, despre violența și nesiguranța în care cresc copiii României. Abia atunci vom înțelege că evenimente dramatice, precum cele de la Caracal, nu sunt întâmplătoare și că ne expunem zilnic copiii unor evenimente asupra cărora nu avem control.

Stimați colegi,

La fel de îngrijorătoare ca statistica rămâne poziția autorităților. Am depus această interpelare pe vremea fostei guvernări. Este clar că situația nu poate fi schimbată peste noapte. Mă înspăimântă faptul că, printre rânduri, la cauzele invocate pentru lipsa de securitate a elevilor, se vorbește despre lipsa educației sau despre faptul că mulți dintre copii au rămas în grija bunicilor, care nu au capacitatea să îi apere, în condițiile în care părinții sunt plecați din țară, în străinătatea, în căutarea unor venituri decente.

Unde sunt, în acest context, instituțiile statului, unde sunt polițiștii locali, jandarmii sau cei care au atribuțiuni în asigurarea ordinii și liniștii publice, pe stradă sau în unitățile de învățământ? Cu atât mai mult cu cât se cunosc vulnerabilitățile societății actuale, cu atât mai mult cu cât se știe că sunt mulți copii rămași fără sprijin părintesc, ar trebui ca forțele de ordine să intervină, să-și facă datoria, să aloce o atenție mai mare pentru ”curtea școlii”.

Am tot asistat în ultimii ani la declarații despre creșterea gradului de siguranță a cetățeanului și a ordinii publice, despre lupta împotriva criminalității. Prefecții și șefii structurilor județene ale Ministerului Afacerilor Interne au fost implicați în tot felul de analize privind punctele slabe și amenințările, dar prevenirea și stoparea acestor fenomene au rămas la stadiul de proiecte pe hârtie. La stadiul de promisiuni neonorate. Curtea școlii a devenit, în mai toate zonele țării, un mic rai al infractorilor. Am speranța că vom reuși să schimbăm lucrurile. Dar cred că este momentul ca fiecare dintre noi să se implice, să se intereseze și, dacă este nevoie, haideți să schimbăm împreună legislația. Haideți să transformăm curtea școlii într-un loc sigur, în care să nu ne mai fie teamă să ne trimitem copiii!

Comentarii (0)

Lasă un răspuns