Educația și Sănătatea, investițiile care nu mai suportă amânare

Educația și Sănătatea, investițiile care nu mai suportă amânare
Like Tweet Pin it Share Share Email

Un recent anunț al Comisiei Europene aduce cu siguranță un strop de speranță, într-o Românie încercată, la fel ca mai toate statele lumii, de această criză fără precedent, pandemia COVID-19. Cele 33 de miliarde de euro prevăzute a ne fi alocate prin planul ”Noua Generaţie UE”, dintre care 21 de miliarde de euro sub formă de granturi, care nu trebuie restituite, plasează țara noastră pe locul al şaptelea, ca valoare  a ajutorului, din cele 27 de state membre.

Fondurile ar trebui să alimenteze domenii precum sănătatea, educaţia, transporturile sau turismul, să se regăsească în proiecte de infrastructură, să ajungă, fără o inutilă birocrație, în companiile mari şi mici din industriile inovative şi, mai ales, acolo unde se impun reforme structurale.

În anul 2020 și cu ajutorul celor 33 de miliarde de euro, modernizarea României nu mai are voie să întârzie. Suntem obligați să ne aliniem cu restul Europei și sunt bani suficienți pentru toate. Cele 33 de miliarde de euro ar ajunge să construim, cum spun specialiștii, 6.600 de kilometri de autostradă. Este nevoie de drumuri, de infrastructură, de apă și de aducțiuni de gaze în toate satele României, pentru că doar așa putem vorbi despre dezvoltare și creșterea calității vieții.

Stimați colegi,

Consider, însă, că în capul listei de priorități trebuie să se afle cele două domenii care definesc viitorul unui popor și la care am tot rămas corigenți: Educația și Sănătatea! În orice balanță le-am pune, amândouă rămân la fel de importante. Fără ele, nu se poate gândi viitorul și rolul României într-o lume a provocărilor de tot felul. Un popor educat și sănătos este singura garanție a unei voci puternice, luată în seamă în orice construcție politică europeană a anilor ce vor veni.

Pentru că, dincolo de boală, viață și moarte, pandemia COVID – 19 ne-a arătat propriile slăbiciuni, ne-a făcut să reflectăm și să realizăm că amenințările nu sunt doar exterioare, ci rămân ale noastre, aici, la noi acasă. Așa am putut din nou constata cât de fragil și nepregătit este sistemul românesc de educație, pe care pandemia aproape l-a paralizat. Sute de mii de copii care nu au nici acum acces la o tabletă sau la un laptop și nici posibilitatea să se conecteze la internet. Pe lângă ei, în 2020, mii de cadre didactice s-au declarat învinse, în imposibilitatea de a avea acces la un mijloc modern de comunicare sau la atât de banalul, pentru unii, internet.

Am multe semnale, de la mine din județul Brăila, dar și din alte colțuri ale țării, că dacă, în marile universități, adaptarea a fost facilă și rapidă, în școlile României, mai ales în mediul rural, educația a fost grav afectată de criza sanitară. Cunosc învățători și profesori, care le-au trimis elevilor teme și explicații, prin intermediul funcționarilor din primării, și au primit feed-back, pe aceeași cale. Cunosc comunități care s-au mobilizat, primari care au considerat că pietruirea unui drum mai poate aștepta și au optat pentru investiția în educație, au preferat să cumpere pentru copii, tablete și cartele de internet. Cunosc, însă, și locuri în care nu a existat nicio preocupare pentru asta, în care elevii au fost aproape abandonați, iar recuperarea va fi una greoaie și complicată.

Despre învățământul românesc se vorbește de 30 de ani, cuvântul ”reformă”  pus în dreptul acestui domeniu a căzut deja în ridicol. Modernizarea nu poate să înceapă în absența unei analize realiste, pentru că noi continuăm să scoatem pe bandă rulantă tineri fără nicio pregătire pentru piața muncii, depășiți în fața noilor meserii, alții, fără abilitățile necesare lumii moderne sau de-a dreptul analfabeți funcționali. Continuăm să punem accent pe informație și nu pe formare, cu manuale și curricule încărcate, unele lipsite chiar de realismul timpurilor noi. Investiția în Educație este obligatorie și orice întârziere va produce pagube ce nu pot fi comensurate.

Stimați colegi,

Pandemia COVID-19 ne-a adus în față și o altă realitate, pe care o cunoșteam cu toții: sistemul sanitar românesc! Aș vrea să-l felicit pe colegul meu Nelu Tătaru și pe toți cei care au reușit să facă astfel încât să trecem cu bine prin această episod al pandemiei, fără pierderi majore, cu infrastructura existentă. Nici aici timpul nu mai are răbdare!

Sistemul sanitar românesc trebuie reașezat, fiecare verigă trebuie să-și aibă rolul și locul, banii trebuie cheltuiți cu chibzuință și eficiență. Am văzut în această perioadă tot felul de erori manageriale, de încercări de a folosi la limita legii banul public. Sănătatea nu este tărâm de campanie electorală, iar numirea politică a managerilor, pe care PSD a practicat-o cu iresponsabilitate, și-a arătat acum colții. Cu toții știm că este nevoie de investiții majore în spitale moderne, în echipamente, dar și în personalul medical, pe care acum îl aplaudăm cu toții, dar a cărui importanță mâine o vom uita.

Da, avem nevoie de sute de kilometri de autostradă, de aducțiune de apă și de gaze, de poduri și de clădiri, dar haideți să dăm importanță Educației și Sănătății, într-un proiect comun, al nostru, al românilor, respectat și dus mai departe, indiferent cine s-ar afla la Guvernare!

Comentarii (0)

Lasă un răspuns