Medicina de familie, tratată mereu cu ”ocaua mică”

Medicina de familie, tratată mereu cu ”ocaua mică”
Like Tweet Pin it Share Share Email

Am atras de mai multe ori atenția că România se află printre ultimele locuri din Europa în ceea ce privește rețeaua medicinei de familie. În toate țările civilizate, aceasta este privită cu responsabilitate, ca prima verigă a unui sistem sanitar funcțional, cu cea mai mare adresabilitate. Un sistem de asistență medicală primară funcțional, înseamnă prevenție, înseamnă mai puțini pacienți care ajung în ambulatoriile de specialitate, la spital sau la unitățile de primiri urgențe. Înseamnă, în egală măsură, pacienți supravegheați, care își primesc tratamentul și care sunt îndrumați spre consult de specialitate, imediat ce sunt observate anumite simptome.

Stimați colegi, la finalul săptămânii trecute, medicii de familie din România s-au întâlnit și au dezbătut din nou pe marginea problemelor cu care se confruntă. Cea mai serioasă rămâne, de ani de zile, subfinanțarea, pentru că cei care s-au aflat la Palatul Victoria au refuzat să  înțeleagă că alocările pentru medicina de familie sunt o investiție și nu o cheltuială. Cele peste 11.000 de cabinete ale medicilor de familie primesc fonduri insuficiente, lucru recunoscut chiar de Ministerul Sănătății. În plus, veniturile personalului medical din asistența primară sunt mult mai mici decât cele ale medicilor și asistenților care lucrează în spitale sau în alte segmente ale sistemului public de sănătate, ceea ce înseamnă o inechitate și o discriminare.

Studiile realizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie arată că, pentru o funcționare corectă a sistemului, ar fi necesară alocarea unui procent de minimum 9% din Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. În prezent, în România, procentul alocat medicinei de familie nu depășește 6% din totalul fondurilor alocate sănătății, și reprezintă mai puțin de jumătate față de media europeană de 13%. Mai mult, tinerii medici, cei care ar putea intra în sistem, nu beneficiază de nicio facilitate pentru dotarea cabinetelor, pentru amenajarea acestora, în ciuda numeroaselor promisiuni. Una dintre ultimele variante vehiculate a fost accesarea unor credite, din care să-și plătească inclusiv asistenta medicală, fapt nemaiîntâlnit nicăieri în Europa.

Stimați colegi,

Pe fondul lipsei de atractivitate, criza de medici de familie nu a mai putut fi evitată în România. A devenit o realitate care se adâncește în fiecare zi. Sunt peste 500 de comunități, în special rurale, care nu au medic de familie. Numărul de medici de familie, raportat la 100.000 de locuitori, devine tot mai mic. Iar în următorii ani, lucrurile se vor complica și mai tare, în condițiile în care media de vârstă a acestei categorii de specialiști este 55 de ani. Mă întreb și vă întreb: cum va arăta asistența primară peste 10 – 12 ani, când acești oameni vor ieși la pensie?

O întrebare pe care se pare că doar noi ne-o punem, nu și cei care ar trebui să fi luat decizii în baza unor previziuni. Responsabilii din Ministerul Sănătății par să nu se uite nici pe statistici, nici pe analize, așa că au decis pentru acest an să scoată la rezidențiat, pentru medicii de familie, cu 300 de locuri mai puține decât anul precedent. În fața unor astfel de evidențe nu îți rămâne decât să te întrebi, din nou: iresponsabilitate crasă? Incompetență? Sau, pur și simplu, rea-voință? Indiferent care ar fi răspunsul, probabil câte ceva din fiecare, un lucru este cert: cei care au de suferit sunt pacienții, cărora li se îngrădește accesul la servici medicale, garantat de Constituție! Tot ei au de suferit din cauza numărului mic de medici, care sunt nevoiți să consulte tot mai mulți pacienți.

Ținând cont de toate acestea, poate că a venit momentul să se renunțe la ”ocaua mică” atunci când vine vorba despre medicina de familie și să fie tratată cu responsabilitate, așa cum românii, indiferent că vorbim despre pacienți sau despre cadrele medicale, au și ei dreptul!

Comentarii (0)

Lasă un răspuns